PATIMILE LUI ISUS CRISTOS (1)

PATIMILE LUI  ISUS CRISTOS (1)

 50 DE MOTIVE DE CE A MURIT DOMNUL NOSTRU,ISUS HRISTOS.

(de JOHN PIPER) ***note: am impartit cele 50 de motive in mai multe postari (dutu)

 *HRISTOS A SUFERIT SI A MURIT… DAR A SI INVIAT DINTRE CEI MORTI

1.PENTRU A ABSORBI MANIA LUI DUMNEZEU

„Cristos ne-a răscumpărat din blestemul Legii,făcându-se blestem pentru noi (căci este scris :Blestemat este oricine care atârnă pe lemn)”(Galateni 3:13)
„pe care Dumnezeu L-a rânduit să fie jertfa de împăcare , prin credinţa în sângele Lui , ca să-Şi arate dreptatea Lui , căci Dumnezeu în îndelunga Sa răbdare trecuse cu vederea peste păcatele făcute mai înainte ”
(Romani 3:25)
„Şi dragostea stă nu în faptul că noi am iubit pe Dumnezeu , ci că El ne-a iubit şi a trimis pe Fiul Său ca o jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre” (1Ioan 4:10)
Dacă Dumnezeu n-ar fi fost drept , nu ar fi fost nevoie ca Fiul Său să sufere şi să moară .Şi dacă Dumnezeu n-ar fi fost iubitor , nu ar fi fost doritor ca Fiul Său să sufere şi să moară , de aceea dragostea Lui este gata să împlinească cererile dreptăţii Sale .
Legea Lui Dumnezeu cerea : „iubeşte pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta , cu tot sufletul tău şi cu toată voinţa ta” ( Deuteronom 6:5) , dar cu toţii am iubit alte lucruri mai mult .Iar acesta este păcatul: a-L dezonora pe Dumnezeu preferând alte lucruri în defavoarea Lui şi trăind conform lor .De aceea Biblia spune „Căci toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava Lui Dumnezeu ”(Romani 3 : 23 ) .Noi glorificăm ceea ce ne face plăcere , iar acestea nu sunt Dumnezeu, prin urmare păcatul nu este mic pentru că nu păcătuim împotriva unui Suveran mic .Seriozitatea unei insulte creşte odată cu demnitatea celui insultat.Creatorul universului este infinit de vrednic de respect , admiraţie şi loialitate.De aceea eşecul în a-L iubi pe El nu este trivial – este trădare.Îl defăimează pe Dumnezeu şi distruge fericirea umană
De vreme ce Dumnezeu e drept , El nu ascunde aceste “crime “ ale noastre sub presul universului ci mai degraba simte o manie sfinta impotriva lor . Ele merita sa fie pedepsite si a facut acest lucru clar “Fiindca plata păcatului este moartea “ (Romani 6:23 ) “Sufletul care păcătuieşte , acela va muri “ ( Ezechiel 18 :4)
Exista un blestem sfânt atîrnînd asupra tuturor păcatelor, iar nu le pedepsi ar fi nedrept şi natura lui Dumnezeu ar fi ştirbită , o minciună ar domni la temelia realităţii . De aceea Dumnezeu zice :”Blestemat este oricine nu stăruieşte în toate lucrurile scrise în cartea Legii , ca să le facă “(Galateni 3:10 , Deuteronom 27:26). Dar dragostea Lui Dumnezeu nu poate sta alături de blestemul care atîrna asupra întregii omeniri păcătoase .Dumnezeu nu se bucură sa afişeze mânie,oricât de sfânta ar fi aceasta .
Prin urmare Dumnezeu şi-a trimis singurul Său Fiu pentru a absorbi /anula mânia Sa , şi pentru a purta blestemul în locul celor ce se incred în El . „Cristos ne-a răscumpărat din blestemul Legii,făcându-se blestem pentru noi (căci este scris :Blestemat este oricine care atârnă pe lemn)”(Galateni 3:13)
Aceasta este definiţia cuvîntului “ispăşire “ în textul citat mai sus ( Romani 3:25 ) Se referă la indepărtarea mîniei Lui Dumnezeu , prin oferirea unui substitut. Substitutul este oferit de insăşi Dumnezeu , adică Isus Hristos, care nu doar anulează mânia , El o absoarbe şi o direcţionează dinspre noi spre El . Mania Lui Dumnezeu este dreaptă şi ea a fost consumată nu retrasă sau amînată
Haideţi să nu luăm ca un fleac sau să trivializăm dragostea Lui Dumnezeu.Niciodată nu vom sta uimiţi în faţa dragostei Lui Dumnezeu dacă nu vom ţine seama de seriozitatea păcatului nostru şi de dreptatea mâniei Lui împotriva noastră .Dar când prin har conştientizăm propria nevrednicie ,atunci ne vom putea uita la suferinţe şi la moartea Domnului Isus şi spune : „Şi dragostea stă nu în faptul că noi am iubit pe Dumnezeu , ci că El ne-a iubit şi a trimis pe Fiul Său ca o jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre” (1Ioan 4:10)

 

*HRISTOS A SUFERIT SI A MURIT…
2.PENTRU A-SI MULTUMI TATAL CERESC.
„Domnul a găsit cu cale să-L zdrobească prin suferinţă ….. Dar, după ce îşi va da viaţa ca jertfă pentru păcat , va vedea o sămânţă de urmaşi,va trăi multe zile,şi lucrarea Domnului va propăşi în mâinile Lui“(Isaia 53:10 )
..“Hristos ne-a iubit , şi s-a dat pe Sine pentru noi „ca un prinos şi ca o jertfă de bun miros”Lui Dumnezeu”
( Efeseni 5: 2)
Domnul Isus nu s-a luptat cu Tatal Ceresc Cel Mânios pentru a-I lua biciul din Mână. Şi nici nu L-a forţat să fie milos cu omenirea, iar moartea Sa nu a fost consimtamintul smuls al Lui Dumnezeu de a fi milos fata de omenire . Ceea ce a facut Isus atunci când a suferit şi a murit a fost ideea Tatălui , o strategie ce-ţi taie răsuflarea concepută chiar înainte de întemeierea lumii când Dumnezeu a conceput şi a planificat istoria omenirii . De aceea Biblia vorbeşte despre “hotarârea Lui şi harul care ne-a fost dat în Cristos Isus înainte de veşnicii “(2 Tim 1:9). În Scripturile pe care le aveau evreii , planul a inceput sa fie descoperit –profetul Isaia a profeţit suferintele Lui Mesia care urma să ia locul pacatoşilor,El a spus că Isus va fi “smerit de Dumnezeu “în locul nostru .
„ Totuş, El suferinţele noastre le-a purtat , şi durerile noastre le-a luat asupra Lui , şi noi am crezut că este pedepsit, lovit de Dumnezeu şi smerit.Dar El era străpuns pentru păcatele noastre , zdrobit pentru fărădelegile noastre.Pedeapsa , care ne dă pacea, a căzut peste El , şi prin rănile Lui suntem tămăduiţi .Noi rătăceam cu toţii ca nişte oi , fiecare îşi vedea de drumul lui ;dar Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră a tuturor.” (Isaia 53:4-6)
Dar ceea ce este cel mai incredibil în legătură cu substituirea Lui Cristos pentru păcătoşi este că a fost ideea Lui Dumnezeu , Cristos nu s-a amestecat în planul Lui Dumnezeu de a pedepsi păcătoşii , ci însăşi Tatăl a plănuit ca El să fie acolo .Unul dintre profeţii Vechiului Testament spune “Dumnezeu a găsit cu cale sa-l zdrobească prin suferinţă “(Isaia 53:10) Aceasta explică paradoxul Noului Testament –pe de o parte suferinţa lui Cristos este o revărsare a mâniei Lui Dumnezeu datorata pacatului , dar pe de alta parte , suferinta lui Cristos este un frumos act de supunere si ascultare a voii Tatălui . Cristos a strigat pe cruce “ Dumnezeul meu , Dumnezeul meu , pentru ce m-ai părăsit “(Matei 27:46) Şi totuşi Biblia spune că suferinţa lui Cristos a fost ca un miros plăcut înaintea lui Dumnezeu :” Cristos ne-a iubit şi S-a dat pe Sine pentru noi ca un prinos şi ca o jertfă de bun miros lui Dumnezeu”( Efeseni 5:2)
Oh, ca să putem slujii minunii ce este dragostea lui Dumnezeu ! Acesta nu este sentimentalism şi nu este simplu – pentru binele nostru Dumnezeu a făcut imposibilul :şi-a revărsat mânia asupra Singurului Său Fiu , a Cărui supunere a făcut ca El să fie infinit de nevrednic şi să primească aceasta mânie . Cu toate acestea supunerea Fiului în a primi aceasta mânie a fost preţioasă înaintea Domnului , iar cel care a purtat această mînie a fost infinit de iubit .

 

*HRISTOS A SUFERIT SI A MURIT…
3.PENTRU A INVATA SUPUNERE SIA FI DESAVARSIT„cu toate că era Fiu a învăţat să asculte prin lucrurile pe care le-a suferit “(Evrei 5:8 )

„ Căci se cuvenea ca Acela pentru care sunt toate lucrurile şi prin care sunt toate lucrurile , aducând pe mulţi fii la glorie , să desăvârşească , prin suferinţe ,pe Autorul mântuirii lor “(Evrei 2:10)
Aceeaşi carte din Biblie care afirmă despre Cristos că a invăţat supunerea prin suferinţă , şi că El a fost făcut desăvîrşit tot prin suferinţă ,de asemenea afirmă că a fost găsit fără păcat :
“ Unul care în toate lucrurilea fost ispitit ca şi noi , dar fără păcat ” ( Evrei 4:15)
Aceasta este invăţătura constantă a Bibliei : Cristos a fost fără de păcat .Cu toate că era Fiul Dumnezeiesc , era om în realitate cu toate ispitele şi poftele şi slăbiciunile fizice umane.Au fost foame( Matei 21:18), mânie şi mâhnire ( Marcu 3:5), şi durere (Matei 17:12) Dar inima Lui era perfect îndrăgostită de inima lui Dumnezeu Tatăl, şi s-a comportat conform cu acea iubire :”El n-a făcut păcat , nici nu s-a găsit viclenie în gura Lui .”(1Petru 2:22)
De aceea atunci când Biblia spune că Isus „a învăţat să asculte prin lucrurile pe care le-a suferit “, aceata nu înseamnă că a învăţat să se oprească din a fi nesupus aceasta înseamnă că fiecare încercare , în mod practic , şi în durere a învăţat ce înseamnă să te supui.Atunci când Biblia spune că a”fost făcut desăvârşit prin suferinţă „ , aceasta nu înseamnă că El în mod treptat „scăpa „ de defecte , ci înseamnă că în mod treptat împlinea perfecta neprihănire pe care trebuia să o aibă pentru ca să ne poată mântui .
Aceasta a spus la botezul Său , nu că a avut nevoie să fie botezat pentru că ar fi fost un păcătos , mai degrabă i-a explicat lui Ioan Botezătorul :… „ căci aşa se cade să împlinim toată dreptatea .” (Matei 3:15)
Scopul este următorul : dacă Fiul Lui Dumnezeu ar fi mers de la încarnare la cruce , fără o viaţă cu ispite şi durere ca să dovedească neprihănirea şi dragostea Sa , nu ar fi fost un Mântuitor potrivit pentru oamenii căzuţi în păcat . Suferinţele Lui nu numai că au absorbit mânia Lui Dumnezeu , ci de asemenea au împlinit umanitatea sa adevărată şi l-au făcut în stare să ne numească fraţi şi surori (Evrei 2:17).

 

*HRISTOS A SUFERIT SI A MURIT…
4.PENTRU A-SI OBTINE PROPRIA INVIERE DIN MORTI.„Şi Dumnezeul păcii , care prin sângele legământului celui veşnic a adus înapoi dintre cei morţi pe Domnul nostru Isus , Marele Păstor al oilor ,să vă facă desăvârşiţi în orice lucru bun ca să faceţi voia Lui ,lucrând în voi ce este plăcut înaintea Lui prin Isus Cristos , a căruia să fie gloria în vecii vecilor! Amin .”Evrei 13 :20-21 TBS

Moartea lui Cristos nu numai că doar a precedat învierea sa, dar a fost preţul pentru obţinerea ei .De aceea Evrei 13:20 spune că Dumnezeu l-a adus din morţi „ prin sângele legământului celui veşnic”
„sângele legământului ” este sângele lui Isus ,după cum El a spus „ acesta este sângele Meu , sângele legământului ”(Matei 26:28)Atunci când Biblia vorbeşte despre sângele lui Isus , se referă la moartea Lui , fiindcă nu ar fi fost realizată mântuirea doar prin scurgerea sângelui Său , sângerarea Sa până la moarte este ceea ce face crucială vărsarea de sânge .
Acum , care este relaţia dintre această vărsare de sânge a lui Isus şi înviere? Biblia spune că nu a fost doar înviat după vărsarea de sânge , ci prin ea .Aceasta înseamnă că împlinirea morţii Lui Cristos era atât de completă şi de perfectă că învierea a fost recompensa şi justificarea realizării Lui Cristos în moarte .
Mânia Lui Dumnezeu a fost mulţumită cu suferinţele şi moartea lui Isus .Blestemul sfânt împotriva păcatului a fost pe deplin anulat .Supunerea lui Cristos a fost îndeplinită cu cea mai deplină măsură , preţul iertării a fost plătit în totalitate ,dreptatea Lui Dumnezeu a fost complet justificată .Tot ceea ce a rămas de îndeplinit era publica declaraţie a confirmării Lui Dumnezeu , iar aceasta a dat-o înviindu-L pe Isus din morţi .
Atunci când Biblia spune „Şi dacă Cristos n-a fost înviat, credinţa voastră este zadarnică ;voi sunteţi încă în păcatele voastre.”(1 Cor 15 .17 ) , fraza nu spune că învierea este preţul plătit pentru păcatele noastre ci scopul frazei este să spună că învierea dovedeşte moartea lui Isus ca fiind preţul atotsuficient .Dacă Isus nu a înviat din morţi , atunci această moarte a fost un eşec .În consecinţă Dumnezeu nu a justificat ceea ce a făcut Isus purtând păcatele noastre, şi atunci mai suntem în păcatele noastre .
Dar de fapt „ Cristos a fost înviat din morţi , prin gloria Tatălui …” ( Romani 6:4), aşa succesul suferinţelor şi morţii Lui a fost justificat . Şi dacă ne punem încrederea în Cristos, nu mai suntem în păcatele noastre.
Pentru că „ prin sângele legământului celui veşnic” marele Păstor a fost înviat şi trăieşte veşnic.

 

*HRISTOS A SUFERIT SI A MURIT…

5.PENTRU A ARATA BOGATIA DRAGOSTEI LUI DUMNEZEU PENTRU PACATOSI.

„Căci cu greu ar muri cineva pentru un om drept ;dar pentru un om bun , poate că s-ar găsi cineva să moară .Dar Dumnezeu îşi arată dragostea faţă de noi ,în faptul că ,pe când eram noi încă păcătoşi ,Cristos a murit pentru noi .”(Romani 5:7,8)
Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea că a dat pe Singurul Său Fiu pentru ca oricine crede în El să nu piară , ci să aibă viaţă veşnică”(Ioan 3:16)
„În El avem răscumpărarea ,, prin sângele Lui iertarea păcatelor , potrivit cu bogăţiile harului Său ”
(Efeseni 1:7)
Măsura Dragostei Lui Dumnezeu pentru noi este arătată prin două lucruri :una este gradul sacrificiului Său pentru salvarea noastră de la pedeapsa păcatului nostru , iar alta este gradul nevredniciei noastre atunci când am fost salvaţi .
Putem auzi măsura sacrificiului Său în cuvintele :” a dat pe Singurul Său Fiu” (Ioan 3:16) De asemenea o auzim în cuvântul Cristos . Acesta este un cuvânt bazat pe titlul din limba greacă „Christos „ sau „Cel Uns ” ori „Messiah ”. Este un termen de o mare demnitate .Mesia trebuia să devină regele lui Israel , ar fi cucerit romanii şi ar fi adus pace şi siguranţă lui Israel .De aceea persoana pe care a trimis-o Dumnezeu să salveze păcătoşii a fost propriul Său Fiu Divin , singurul Său Fiu ,şi Regele Uns al lui Israel –cu adevărat Regele lumii .(Isaia 9:6-7)
Atunci când adăugăm acestei consideraţii înfiorătoarea moarte prin crucificare pe care a suferit-o Cristos , devine clar faptul că sacrificarea Fiului de către Tatăl a fost nedescris de mare –chiar infinită,atunci când luăm în considerare distanţa dintre om şi Divinitate .Dar Dumnezeu a ales să facă acest sacrificiu să ne salveze .
Măsura dragostei Lui pentru noi pentru noi creşte atunci când luăm în considerare nevrednicia noastră . „Căci cu greu ar muri cineva pentru un om drept ;dar pentru un om bun , poate că s-ar găsi cineva să moară .Dar Dumnezeu îşi arată dragostea faţă de noi ,în faptul că ,pe când eram noi încă păcătoşi ,Cristos a murit pentru noi .”(Romani 5:7,8)Am meritat pedepsirea Divină , nu sacrificiul Divin .
Am auzit că s-a spus:” Dumnezeu nu a murit pentru broaşte . În acest fel răspundea valorii noastre ca oameni .”Aceasta direcţionează harul spre scopul lui –noi suntem mai răi ca broaştele :ele nu au păcătuit .Ele nu s-au răzvrătit şi nu l-au tratat pe Dumnezeu cu dispreţul de a fi fără de importanţă în vieţile lor .Dumnezeu nu a trebuit să moară pentru broaşte –ele nu sunt aşa de rele :noi suntem .Datoria noastră este atât de mare , că doar un sacrificiu divin ar fi putut să o plătească .
Există doar o singură explicaţie pentru sacrificiul Lui Dumnezeu pentru noi :nu suntem noi .Sunt” bogăţiile harului Său ”(Efeseni 1:7) şi sunt toate fără de plată .Nu este un răspuns la ceea ce merităm noi .Este revărsarea meritului /valorii Său infinit.De fapt aceasta este ceea ce este dragostea Divină în cele din urmă : o pasiune de a fermeca, cuceri păcătoşi fără de merit , cu un preţ mare , pasiune cu care ne va face fericiţi în mod suprem , pe veşnicie,pe.numele ei –frumuseţea Lui infinită.

VA URMA…

~maiepuţin~

(duţu)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s